Marketingul de gherila, pentru cine si de ce?

„Spiritul şi esenţa guerrilla marketing rămân mereu aceleaşi – să atingi obiective convenţionale, cum ar fi profitul şi bucuria, prin metode neconvenţionale, de exemplu investind energie în loc de bani”, spune Jay Conrad Levinson.

Deşi puţin exploatat în România, din păcate, marketingul de gherilă are deja peste 30 de ani de istorie. Şi ce istorie! Capitalele lumii au fost invadate de reclame stradale uimitoare, iar companiile care au apelat la acest tip de marketing au reuşit să uimească şi să atragă privirile tuturor.

La originile sale, marketingul de gherilă se adresa întreprinderilor mici şi mijlocii, care aveau concurenţă aprigă pe piaţa de desfacere, iar strategia lor ţintea să capteze atenţia cu ceva wow, fără a pune la bătaie sume prea mari de bani. Curând, marile companii, care aveau bugete importante, au folosit acest tip de advertising pentru a şoca, stupefia şi surprinde oamenii de pe întreaga planetă, iar rezultatul investiţiei lor a fost pe măsură. Aşadar, astăzi, marketingul de gherilă, deşi e un tip de publicitate de nişă, nu-i mai are drept iniţiatori doar pe întreprinzătorii mici, ci are adepţi în mai toate domeniile de activitate, indiferent de amploarea companiei.

Iată cele mai importante avantaje ale marketingului de gherilă:

• Se poate face şi cu buget mic sau chiar inexistent
• Spaţiul de prezentare este limitat doar de imaginaţie (la colţ de stradă, în instituţii publice, pe pereţii blocurilor, în staţiile de autobuz, pe stadioane sau în metrouri etc.)
• Are drept ţintă clienţii vechi, dar are potenţial uriaş de a atrage noi prospecţi
• Repetarea mesajului este mai utilă decât diversificarea sa

Marketingul de gherilă urmăreşte:

• Să creeze suficientă vâlvă încât să încurajeze propagarea pe cale orală a mesajului publicitar în rândul prospecţilor
• Să-şi impresioneze clienţii de o asemenea manieră încât să fie preluat de aceştia în rutina lor zilnică
• Să atingă cât mai multe din cele cinci simţuri de bază ale consumatorilor. Mesajul lucrează mai mult la nivel de psihologie umană decât la nivel de experienţă de marketing sau presupuneri despre aşteptările clienţilor
• Să-l determine pe client să interacţioneze la nivel personal cu brandul, pentru a crea o bună impresie şi a ajuta la propagarea mesajului

Cine cu munceşte, nu greşeşte, zice o vorbă românească. Iar în cazul marketingului de gherilă există şi câteva riscuri pe care orice companie şi advertiser trebuie să le ştie încă înainte de lansarea campaniei de promovare:

• Dată fiind natura extrem de creativă a marketingului de gherilă, mesajul se poate pierde uşor sau poate să nu fie înţeles, dacă nu e bine construit
• Cuantificarea reuşitei unei campanii de marketing de gherilă se face prin numărul de prieteni atraşi într-o anumită perioadă de timp, respectiv prin cantitatea de profit, şi nu prin numărul de vânzări
• Nu orice tip de marketing de gherilă este acceptat de autorităţi, astfel că, în prealabil, sunt necesare multe aprobări de la autorităţi şi poate chiar sfaturi clare de la nişte avocaţi.

Una peste alta, nouă ne-ar plăcea să vedem în România mai multă reclamă bazată pe marketingul de gherilă, pentru că ne place spontaneitatea şi creativitatea umană. Iată câteva dintre cele mai interesante exemple pe care le-am văzut implementate în lume: